joi, 24 noiembrie 2016

Camionagița - Varianta "comestibilă"



de Remus Constantin Raclău

Varianta "comestibilă" 

 cu un limbaj prelucrat în direcţia limbii române literar-oficiale 

* Recomandată tuturor persoanelor în general, persoanelor care doresc o lectură lejeră si rapidă, şi în mod special, acelor persoane care suferă de fobia regionalismelor...



Italia. O dimineaţă liniştită a unei veri caniculare.

     Plecat de dimineaţa foarte devreme de la Perugia, am ajuns la depozitul regional Centru-Italia al reţelei de supermarketuri PAM din zona industrială a oraşului Pomezia, pe la ora şapte. În sala de aşteptare în jurul automatului de cafea şi a celui de snack-uri, bucurându-se de beneficiile aerului condiţionat, mulţi şoferi, din toată Italia. Fiecare vorbea cu fiecare şi părea că nimeni n-asculta pe nimeni – tipic italian... O fi şi asta o modalitate de a-ţi alunga somnul!

     La un moment dat, apare Ion, un moldovean „de dincolo”, simpatic şi mucalit, ca toţi moldovenii – şi „de dincolo” şi „de dincoace”. Ne cunoşteam de ceva timp. Ne ştim, de la alte cozi, unde chinuind amarnic limba bunelor noastre gazde, ne-am ghicit reciproc că nu suntem italieni, şi-am dat-o într-un târziu pe limba noastră...

     Mă vede, îmi zâmbeşte amar şi vine ţintă la mine:

-         Ce faci, măi, Remus? Şi-aici dau de tine?
-        Oooo!... Uite cine se vede!... Ce-ai domnule?... Iar nu-ncapi de mine? Șezi blând că-ți fac loc şi ţie!...

      (Notă: Pentru ca hazul să fie complet, cei cărora nu le este teamă de limba italiană și de graiul moldovenesc, pot beneficia de un link cu discuția în limbajul original, așa cum a avut ea loc în realitate între protagoniștii întâmplării :

-        Nu-i bai, că-i loc destul... se apropie şi mă strânse afectuos în braţele lui de om muncit:
-        ‘Neața, prietene!
-        ‘Neața, nea Ioane!... Ce mai zici?
-         Uite … ce să mai zic, măi Remus, m-am făcut de toată ruşinea...
-          Ei, nu mai spune!... Ce-ai pățit?

Oftă lung şi-ncepu pe ton domol:

-          Măi, Remus! Ştii şi tu că eu nu-s șofer de meserie: asta este…, acasă făceam ceea ce știam…, iar aici facem şi noi ce putem...
-          Știu, nea Ioane, că și eu sunt la fel!...
-          Stai să vezi!...
-          Iaca stau, na, zii!...
-          Ieri seară, am descărcat la Latina tot la un depozit... Măi… strâmt, măi, ‘tu-i gura mă-sii …, de numa’, numa’!... Când am văzut unde trebuie să bag camionul, m-a luat cu călduri... Nu-i destul că erau peste 35 de grade-afară... 
     
    M-a luat cu călduri, mai mari decât afară... Măi..., aveau cinci rampe, şi după ce că n-aveau loc destul ca să te duci mai in faţă, să faci manevra ca lumea, le-au mai pus şi înghesuite una lângă alta, măi n-auzi-tu…, de abia dacă mai aveai loc să-ţi deschizi ușa: strâmt înainte, strâmt în părţi, iar eu trebuia să mă bag la mijloc, la rampa trei, înţelegi ?... Măi…, ce rahaţi de oameni..., ‘tu-i gura mă-sii!...  Parcă s-a terminat pământul, chiar în ograda lor, măi... așa era de strâmt... Dar ..., ce să faci? Dacă ți-au zis că trebuie să-l bagi acolo, apoi, musai c-acolo trebuie să-l bagi... 

     Mi-am făcut o cruce mare, și-am început să fac manevre... Şi dăi !... Şi dăi !... Şi iar, dăi !... Nimic, domnule !... Nu reușeam să-l bag, şi gata!... Acu’, știi și tu că după ce bagi coada TIR-ului între celelalte camioane din rampă, în spate nu mai vezi nici un rahat, nimic!... Îmi era frică să n-ating vreunul dintre celelalte două camioane între care trebuia să-l bag, şi-i tot dădeam, când înainte, când înapoi, îl mai coteam un pic, şi-apoi iar înainte … şi iar înapoi ... 

     Şi numai ce văd că de pe rampă se dă jos o cu-co-ni-țăăăă !... Măi ..., Madonna pictată, măi, nu alta!... Fruu-muoasă foc, măi, nu știu cum să-ţi spun ... Şi, ce să vezi ?... Vine ţintă, direct la mine, şi se răsteşte că, cică să mă dau jos ...

     ”Poftim?" I-am zis... 

      "Ce, poftim?" mi-a răspuns cuconița..., "Ce, poftim..., coboară, că-n felul ăsta n-ai să reuşeşti niciodată! Dă-te jos, ca să-ţi arăt eu cum se face" ...

     M-am dat jos, ce era să fac ... Şi când coooo-lo, ce să vezi, măi Remus?... Se urcă ”madonnina” pe scaun în locul meu, bagă în viteză, se duce iute-n față, şi-odată ce începu a-i zbârnâi mâinile pe volan!...

     Măi..., mi-e şi ruşine să-ţi zic: s-a dus mai mult în stânga, prin faţa celorlalte camioane, și-a venit din prima, măi, direct în rampă, printre celelalte două camioane, de parcă nici n-ar fi fost acolo, măi!...

     Şi ca și cum n-ar fi fost și-așa îndeajuns, după ce-a oprit motorul, a scos cheile din contact şi mi le-a azvârlit în brațe… :

     "Ţine, trebuie să ai ouă, ca să faci meseria asta !"  (E modul popular în care italienii obişnuiţi îţi spun că trebuie să ai curaj ) 

    Şi-apoi n-a tăcut deloc, că la urmă de tot,  a ţinut ea neapărat să mă facă să nu mai dorm, şi mi-a dat şi cu tesla … :

     "Sper, pentru nevastă-ta, că măcar acasă la tine, reuşeşti să faci pe cocoşul" !...

     Şi toți dracii ceilalți de șoferi de pe rampă, râdeau ca curvele de mine, cu sughițuri, de se ţineau de burtă ...


Note Blog "Nostalgie despre bunul simt": * Puteți prelua și transmite textul de față cu rugămintea de a preciza sursa și autorul - aşa după cum (întotdeauna) o fac şi eu. Vă mulțumesc pentru interes și înțelegere! Cu stimă - Remus Constantin Raclău * Dacă vreți să fiți informat în timp util atunci când apar postări noi pe acest blog, completați adresa dvs de e-mail în dreapta sus, în ferestruica ”Urmărește prin e-mail” și apoi dați click pe ”Submit”. Nimeni nu va vedea adresa dvs, ea fiind utilă doar robotului de pe Blogger, care va trimite automat o înștiințare pe adresa dvs de e-mail ori de câte ori apar postări noi. - Dacă credeți că merită, recomandați această lectură și prietenilor dumneavoastră, după binecunoscutul model: "CITEŞTE şi DĂ-L MAI DEPARTE"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu