luni, 17 februarie 2020

Consecințele bunătății

Un răspuns la o postare,
de Remus Constantin Raclău :

,, Nu e ușor să fii bun la suflet,
 întrucât de multe ori trebuie să suporți și consecințele bunătății tale! "

Cele bune sunt normale și se suportă, cum e și normal - bine .

Celelalte, consecințele abuziv negative - indiferente, contrare, sau (uneori) chiar ostile bunătății tale, sunt suportabile doar dacă îți dezvolți abilitatea empatică de a merge la rădăcina, la izvorul, la sursa declanșatoare a acestui comportament.

 Nimic nu se dă dacă n-ai de unde ...
 Nici iubirea, nici bunătatea, nici amabilitatea, nici respectul, nici căldura sufletească .., nimic !

 Dacă un om nu a cunoscut, dacă nu a văzut, nu a auzit și nu a primit niciodată nimic din cele de mai sus, nu are cum să dea la schimb așa ceva, întrucât în primul rând nu e in stare să recunoască acele sentimente, atitudini, și comportamente pozitive - la ceilalți - emanații de energii pozitive care merită, și care în condiții de sănătate sufletească beneficiază la schimb de comportamente, atitudini ori sentimente similare - în oglindă.

 "Oglinda" unora e mată.
 Nu recunoaște și nu oglindește bunătatea ...
 E plină de aburii negativității, a resentimentelor, a dorinței de revanșă, a dorinței de a fi luat în considerație, de a se impune ...

Pentru astfel de oameni spiritul combativ și competitiv, agresivitatea, dorința de a fi deasupra, sunt mult mai mari decât căldura sufletească ...

Cinismul le depășește cu mult rațiunea ...

Pentru ei, empatia e un defect, o slăbiciune, de care se tem, întrucât îi împiedică să se posteze deasupra și se tem că dacă vor coborâ garda își vor oferi beregata mușcăturii celor de o teapă cu ei.

Ceilalți nu există pentru ei. Doar dușmani, inamici și adversari.

Pentru ei bunătatea sufletească nu există - e doar absența răutății - o gaură în scutul care îi protejează de răutatea și perversitatea unei lumi ostile și periculoase ...

Și asta deoarece oamenii ăștia sunt suferinzi ... Au trebuit să suporte la rândul lor astfel de comportamente agresive și abuzive și, prin contaminare, le-au dus mai departe ... din instinct de apărare și de conservare ...

Da ..., de multe ori nu e ușor ...

Dar ăsta nu e un motiv să nu mai fim așa ! Nu e un motiv să sufocăm bunătatea ! Ba dimpotrivă :
cu cât vom identifica - prin comportamentul lor - mai mulți oameni suferinzi, cu atât va trebui să ne intensificăm eforturile de a-i face să înțeleagă, dar mai ales să simtă, că greșesc ..., de a-i face să înțeleagă că răul atrage rău și binele atrage bine !...


* Pentru că ideea de bun simț nu e a mea și nu-i a voastră, Ci a strămoșilor mei, Și a strămoșilor - strămoșilor mei, Din veacul vecilor !...

vineri, 7 februarie 2020

Cu cărțile pe față

Premise: 
După cum bine știți, locuiesc în Italia și scriu din camion. Asta fac eu aici: ”stau în fund și dau din mâini!” - așa glumesc eu când mă întreabă cineva ce fac eu în Italia - adică, îmi câștig existența conducând un camion..., iar în pauze și în timpul liber, scriu ...
Scriu despre ceea ce văd, despre ceea ce aud și despre ceea ce simt: povestiri, întâmplări, pățanii, fapte întâmplate mie personal sau auzite de la alții, atât aici în Italia, dar mai ales de ”acasă” - din țară și mai ales din locurile dragi mie și de care mă simt legat sufletește și material.
Scriu deci, povestind lucruri din țară din auzite și din ceea ce mi se răspunde la întrebările pe care le pun. 
Nu sunt ziarist, nu sunt anchetator, nu am pretenții că ceea ce scriu are valoare de adevăr - sunt un simplu povestitor, care încearcă să înțeleagă ceea ce se întâmplă cu el și în jurul lui, să înțeleagă - de la distanță - ceea ce se întâmplă ”acasă”.
Așadar, citiți și interpretați tot ceea ce o să citiți, prin prisma celor afirmate în aceste premise !

Of-of-of-of și vai de mine, măi-măăăăi” !...
de Remus Constantin Raclău

În seara de duminica trecută am aflat despre un incident mai puțin obișnuit care s-a petrecut în Icușești .
Conform informațiilor primite de la sursele mele (locuitori ai comunei) evenimentele s-au desfășurat cam în acest mod:
Un grup consistent de părinți și copii au fost mobilizați de către o doamnă impresar artistic de la oraș, ca să mearga acasă la domnul primar, pentru a face presiuni asupra acestuia cu scopul de a obține fondurile necesare organizării și funcționării unui ansamblu artistic care să ofere cursuri de dansuri și muzică populară copiilor din Bălușești și eventual – de ce nu?- din tot restul comunei.
Zis și făcut ! S-au adunat, s-au deplasat și s-au prezentat în fața casei domnul de primar, în curtea acestuia, pe proprietatea dumnealui, deci într-un spațiu absolut privat, unde au pus copiii să scandeze, ca la un adevărat miting electoral: ”Ieși afară dom' primar!” și altele de același gen și soi, scandări menite a-l sensibiliza și determina pe edilul comunei să slobozească băierele pungii bugetului local înspre conturile ansamblului artistic cu pricina și implicit înspre buzunarele doamnei impresar – că doar trebuie să trăiască și dumneaei, nu ?...
Chestia e că au nimerit drept ”ca nuca-n păreti”, întrucât - ”ghinion” - "dom' primar" nu era acasă, fiind plecat în delegație la București, pentru că a doua zi, la prima ora a dimineții, avea programate o serie de întâlniri oficiale cu unele autorități centrale cu competențe în rezolvarea unor probleme presante legate de câteva proiecte de investiții, esențiale pentru bănăstarea și bine-starea întregii comunități pe care o conduce – apă, gaz, canalizare, drumuri, poduri, etc ... (și nu doar a unor persoane cu pretenții și hambâț) ...
A ieșit în schimb soția domnului primar care a i-a informat cu părere de rău de absența soțului de la domiciliu și i-a înștiințat că toți cei prezenți se află – ce surpriză – în mod ilegal, pe o proprietate privată, participând la un miting neautorizat, împotriva unei persoane private, în ziua sa liberă ... Împotriva unei persoane private, da, pentru că acasă la el, primarul, cât e el de primar, e și el om ca toți oamenii, și are și el dreptul la o viață privată, de care să se bucure în liniște și pace ...
Am înțeles că părinții au fost convinși de către doamna impresar, să participe la această faptă măreață, cu promisiunea că pruncii lor vor avea parte de o viață lungă, mai bună și mai frumoasă, ca artiști ai unui ansamblu profesionist de dansuri și muzică populară.
Bineînțeles că pentru un asemenea deznodământ e necesar a se aduce instructori profesioniști de dans și profesori de muzică populară, de la oraș, care după cum e și normal, nu vin pe gratis și nici pe cont propriu. Așa că e nevoie de bani. Ba cică ar mai fi nevoie de bani și pentru transportul copiilor (!!! - din Bălușești în Bălușești ??? - pentru că ansamblul ar urma să-și desfășoare activitatea la Căminul Cultural din Bălușești) și bineînțeles pentru comisionul doamnei impresar, căci, dacă nu s-a înțeles, cursurile nu le ține dumneaei ci, așa cum am spus mai sus, niște instructori și profesori specializați în muzică și dansuri populare, aduși de doamna impresar, contra comision, după cum e și firesc .
Ceea ce este mai puțin firesc este faptul că în această acțiune fiecare și-a văzut de propriul interes, luându-și fiecare dorințele drept realitate, niciunuia dintre participați netrecându-i prin cap vreun moment măcar, să se gândească la binele comun, la nevoile altora sau la prioritățile pe care le are de înfruntat primarul și consiliul local, pentru că – surpriză – nu primarul decide cui și cât și când și pentru ce ”se dă”, ci Consiliul Local, prin decizie publică și oficială, în baza unei liste de priorități care încearcă să ordoneze nevoile comunității în funcție de urgențe și să le rezolve pe rând, având în vedere resursele de care dispune comuna, pe moment și în perspectivă, toate acestea fiind prevăzute într-un plan de investiții și cheltuieli, care au ca principiu fundamental, binele întregii comunități.
Și tot atât de puțin firesc este și faptul că doamna impresar (deși informată personal de domnul primar că, în calitate de fiu și locuitor al comunei, este de acord cu înființarea unui ansamblu artistic de tradiții populare, dar că deocamdată Consiliul Local nu are prevăzute în buget sume destinate în acest scop, întrucât comuna are surse de venituri proprii extrem de sărace - fără firme prospere pe teritoriul său de la care să poată obține conform legii taxe și impozite - iar resursele care pot fi atrase de la bugetul central sau din fonduri europene sunt condiționate de existența unor proiecte de investiții foarte pretențioase, laborioase și bine întocmite, în domenii de infrastructură și modernizare a comunei) a ales să facă presiuni asupra primarului, profitând de dragostea părinților pentru copiii lor și de dorința firescă a acestora de a le oferi o viață mai bună și mai frumoasă ...

Iar faptul că cineva își permite să facă presiuni pentru a obține bani publici în propriul beneficiu (sub paravanul unor servicii – vezi doamne - cerute de părinți) este deosebit de grav, cu atât mai grav cu cât acestea s-au manifestat prin aducerea unui grup de presiune în fața casei primarului, în curtea lui, prin încălcarea proprietății private a dumnealui, și cel mai grav – prin implicarea unor minori de vârstă școlară - fapt nu doar imoral ci și ilegal !...

Ceea ce m-a șocat pe mine a fost cererea de cheltuire a banilor publici pentru mofturi individuale sau de grup restrâns, în locul cheltuirii lor pentru satisfacerea nevoilor comune stringente, sau cel puțin ale unui număr substanțial de beneficiari.
Dar ce să-i faci: trăim într-o lume guvernată de bani și interese, în care banul e ochiul dracului, iar scopul scuză mijloacele, astfel încât, principiile etice și morale au ajuns să fie considerate ca frâne și obstacole în calea îndeplinirii obiectivelor personale și prin urmare sunt ocolite cu mare grijă și atenție, așa cum ocolește dracul tămâia ...

Să fie clar: normalitatea într-o țară civilizată stabilește că relația cu primarul se desfășoară la sediul primăriei pe care o conduce și nu acasă. Acasă primarul este o persoană privată, ca oricare alta. Primarul nu dă bani de acasă și nu hotărăște el în persoană ce bani cheltuie primăria, ci de comun acord cu reprezentanții aleși ai comunității !!!

Primarul este în slujba comunității care l-a ales, în timpul programului de la primărie. Nu cred că cineva de bună credință îi poate reproșa actualului primar faptul că se sustrage de la îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu, sau că nu își respectă programul de lucru prevăzut pentru funcția dumnealui. Ba aș zice că dimpotrivă: e implicat în viața comunității cu mult peste programul prevăzut și cu mult peste sarcinile sale firești și normale. Amintiți-vă numai de iernile trecute că atunci când toată suflarea stătea la gura sobei, el dom’primar – cum îl strigau copiii instigați de adulții din jurul lor - împreună cu alți câțiva oameni de suflet și de onoare s-a aflat zi și noapte pe baricadele luptei cu nămeții... Ce scurtă-i memoria unora !...

Primarul este și el om, ca și mine, ca și tine, și are și el dreptul la viață privată și la perioade de odihnă și nu îi este permis nimănui, sub nici un motiv să îl deranjeze acasă, decât în cazuri de forță majoră – ca de exemplu în cazul unor calamități naturale, dar și atunci - doar de către persoanele abilitate prin lege să o facă. Și cu atât mai puțin îți poate permite cineva să îi deranjeze pe vecinii acestuia, prin mobilizarea unor ... grupuri zgomotoase de presiune !!!

Și iarăși nu cred că cineva de bună credință îi poate reproșa actualului Consiliu Local condus de actualul primar, că neglijează cultura. Ba dimpotrivă: sub coordonarea dumnealor s-au făcut sau sunt în curs de finalizare Căminele Culturale din Bălușești și Icușești, Bibliotecile din aceleași sate, precum și organizarea unor evenimente culturale de amploare și succes, atenție - exclusiv cu fonduri atrase din sponsorizări, deci nici un leu din banul public – că și asta li s-a reproșat pe nedrept, din necunoștință de cauză sau din pură răutate– că s-au cheltuit bani de la buget pe festivaluri și sărbătoriri, în loc să se rezolve problemele stringente ... Fals, domnilor, fals: banii au provenit în totalitate din sponsorizări, cu această destinație expresă !

Și dacă tot am făcut vorbire de etică și de morală ... Măi oameni buni, ia haideți să stăm strâmb și să judecăm drept !... Haideți să ne punem niște întrebări și să fim corecți cu noi înșine, și în fața conștiinței noastre să răspundem cu mîna pe inimă la ele ...

De când e conducerea aceasta la primărie s-au asfaltat, sau nu, cea mai mare parte a străzilor din Bălușești și Icușești, aflate în administrarea primăriei? S-au iluminat sau nu, toate străzile? Sau betonat sau nu șanțurile?...

În toată comuna?
Evident că nu !...

Și-atunci vă întreb: comuna asta are doar două sate – Bălușești și Icușești?
Evident că nu !...

Vă întreb, deoarece din ceea ce știu eu, principalele investiții s-au făcut în aceste două sate !... Și culmea, cele mai multe pretenții și contestații vin tocmai din aceste două sate !!!...

Păi da ..., să tot îți vină să dansezi și să cânți cu bec la poartă, cu asfalt pe drum, cu șantul betonat, cu căminul cultural pus la punct, cu școlile renovate, cu asistații sociali care fac muncă în folosul comunității, cu transportul copiilor asigurat de mașina primăriei și așa mai departe ... Sigur că da !... 

Păi cum să nu-ți vină să cânți și să dansezi și cum să nu-ți trimiți și copiii să învețe să cânte și să danseze profesionist (că dacă dansează și cântă așa cum i-ați învățat dumneavoastră sau profesorii la școală, după cum ni s-a transmis și nouă din moși strămoși, se lasă probabil cu sughițuri) !...

Unora le vine să cânte și să danseze, că au tot confortul social asigurat de o primărie competentă, gospodărească și cinstită, iar alții, din alte sate ale comunei, încă mai așteaptă să vină și la porțile lor confortul de care vă bucurați domniile voastre, în satele mari ale comunei...

Faceți presiuni ca să obțineți bani pentru ansamblu artistic profesionist ... Păi da, că vă dă mâna ... 

Dar în cazul ăsta, oamenii ”ăia” din celelalte sate ale comunei ce ar trebui să facă ?... Ei nu sunt oameni? N-au și ei aceleași drepturi ca și dumneavoastră? Nu sunt și ei cetățeni ai aceleiași comune, ca și dumneavoastră ? Cu ce au greșit acești oameni că s-au născut în satele mai mici și mai îndepărtate de centru? Nu plătesc și ei aceleași impozite și taxe locale la fel ca și dumneavoastră?... 

Și-atunci ?... De ce la ei nu și la dumneavoastră da ?... De ce unii prea mult și alții prea puțin sau deloc ?...

Nu cumva ar fi și ei îndreptățiți în cazul de față, să se organizeze și să vină să demonstreze și ei, zgomotos, acasă la fiecare dintre cei care cer favoruri care ar însemna ca ei – oamenii din satele mici - să fie din nou amânați cu investițiile minim purtătoare de civilizație și ale unui minim de confort absolut necesar ?...

M-au întrebat rudele din celelalte sate ale comunei, de ce La Icușești și la Bălușești se fac atâtea investiții iar în satele lor, nu? La egalitate !...

Le-am explicat – celor care au vrut să audă, pentru că există surzi și orbi și ... căpoși în toată lumea nu doar în comuna noastră – că așa se procedează cu investițiile: se fac după niște principii clare și corecte - se încep investițiile de la centru înspre periferie, și de la comunitățile mari spre cele mai mici. Și mi-au răspuns: ”Păi da, sigur, se investește mai întâi în satele mari că de acolo vin voturi mai multe!...”

 Și le-am răspuns: ”Nu pot să spun că nu-i și așa!...

Numai că nu-i numai așa!...

Principiile unei bune gospodăriri la nivel local prevăd că investițiile trebuie să fie eficiente și asta înseamnă că ele trebuie să deservească un număr cât mai mare de cetățeni cu un cost cât mai scăzut pe fiecare cetățean în parte (banii investiți se raportează la numărul de locuitori cărora le este utilă în mod direct și permanent acea investiție)!... Și asta înseamnă, de exemplu, că dacă este disponibilă pentru investiții o sumă de 100.000 lei și consiliul local are de ales între o comunitate de 1000 locuitori și una de 500, atunci se va alege conform principiilor mai sus enunțate, ca acea investiție să se facă prioritar în comunitatea de 1000 oameni, întrucât asta înseamnă, că la aceeași lucrare avem un cost de 100 lei pe locuitor, în timp ce în cealaltă comunitate, aceeași investiție ar avea un cost de 200 lei pe locuitor, urmând ca acea comunitate de 500 de cetățeni să beneficieze de acea investiție, în valul al doilea de fonduri...

La noi, în satele mari - Bălușești și Icușești - s-a beneficiat de primul val de fonduri, la mai multe tipuri de investiții!... Acum, e rândul celorlalte sate să beneficieze de aceleași investiții de care beneficiază deja, satele mari. Numai că unele persoane din aceste sate mari, odată ce s-au văzut cu sacii în căruțe, nu le mai pasă de concetățenii lor din satele mai mici ... Sau ... poate că nu s-au gândit la acest aspect !... Cel puțin eu așa prefer să sper: că nu s-au gândit, și că nimeni nu i-a informat, iar acest fapt mă îndreptățește să aduc o critică actualei conduceri a primăriei: lipsa unei comunicări eficiente cu persoanele și comunitățile nemulțumite sau provenind din comunitățile mai mici...
Oamenii înțeleg ceea ce e just și sunt dispuși să își aștepte rândul la investiții și beneficii, dacă sunt informați corect, onest și la timp ...

Și iar din câte am înțeles, sunt în fază avansată de aprobări unele proiecte de investiții majore, pe termen lung, la nivelul întregii comune, unele aprobate deja, în beneficiul întregii populații, din toate satele ...

Și încă ceva foarte important - aș zice chiar esențial:

Primarul și Consiliul Local au fost aleși prin votul persoanelor cu drept de vot din comună. Asta înseamnă că o majoritate a locuitorilor comunei i-a însărcinat pe acești aleși să se ocupe de administrarea instituțiilor din comună care se ocupă cu satisfacerea necesităților, nevoilor și interesele lor comune. Deci nu de interesele fiecărei persoane în parte ci de interesul comun.

- Bugetul comunei se adună din taxele și impozitele aplicate și onorate prin plata lor de la toți locuitorii comunei (adică a celor care locuiesc sau cel puțin au proprietăți sau afaceri pe teritoriul comunei.

- Asta înseamnă că fiecare locuitor sau proprietar (de bunuri, case, terenuri, sau afaceri) din comună este un contribuabil la buget.

- Acest lucru dă dreptul contribuabililor comunei să ceară socoteală - prin formele, modalitățile și în instanțele prevăzute de lege - conducerii comunei în legătură cu folosirea banului - devenit public prin capitalizarea lui la bugetul comunei .

Ce trebuie ei să știe și să verifice?

- Cetățeanul contribuabil are dreptul să cunoască destinația tuturor cheltuielilor făcute de primărie din banii lui, întrucât legea prevede că fiecare leuț care iese din bugetul comunei trebuie cheltuit în interesul general al tuturor contribuabililor comunei.

- Asta înseamnă, că nu îi este permis nimănui (persoană fizică sau juridică) să beneficieze (sub orice formă) de banii publici ai comunei, fără a aduce un serviciu util (în mod direct sau indirect) întregii comunități.

- Deci orice ban cheltuit de primarie trebuie să respecte destinații conforme cu interesul public al locuitorilor comunei.

- Din păcate drumurile județene și naționale nu sunt în administrația primăriei și orice intervenție pe aceste drumuri se face cu fonduri județene sau naționale, provenite de la bugetele respective, în baza unor planuri de dezvoltare la nivel județean și național, planuri aflate complet în afara sferei de competență, responsabilitate și control ale unei primării ...

Revenind la problema care a cauzat acest articol, vin și cu o propunere!

E clar și e normal că orice părinte vrea tot ceea ce este mai bun pentru copiii săi. Cu asta toată lumea e de acord .

Și e la fel de clar și de firesc faptul că unele dintre aceste lucruri bune au și ele un cost al lor.

Am înțeles că în această problemă s-au implicat financiar sub formă de sponsorizare și unele persoane inimoase și cu dare de mână din comună. Jos pălăria cu respect pentru dumnealor !...

Nu dau nume pentru că nu am dovezi la mână și nici acceptul persoanelor respective pentru a le aduce în discuție. Dar, chiar și fără a-i menționa, au fost de un real ajutor întrucât mi-au dat în mod indirect o idee de rezolvare foarte elegantă a acestei doleanțe a unui număr însemnat de părinți (nu contează numărul – fiecare om e important).

O soluție foarte elegantă și eficientă - cea mai viabilă după părerea mea – ar fi ...

înființarea unui ansamblu artistic privat,

ceea ce ar transforma sponsorii finanțatori, în proprietari ai acestui ansamblu !...

Un ansamblu artistic privat are finanțatori (patroni - proprietari) principali și poate avea și (sau) membri cotizanți care pot acoperi cheltuielile de funcționare și deplasări sau spectacole, precum și sponsori interesați în a încheia contracte de reclamă cu acest ansamblu !

Asta ar oferi unor investitori o serie de bine-meritate satisfacții materiale, din profituri și contracte de sponsorizare contra reclamă !


Se bagă careva ?

În încheiere vă salut cu respect pe toți și vă rog să-mi iertați tonul, acid pe alocuri, sau dur în altele, dar, cred eu, corect și obiectiv (cel puțin asta mi-a fost intenția!) folosit intr-adins în acest mod, tocmai pentru a sublinia anumite aspecte negative și a le face mai vizibile și mai ușor de înțeles și de acceptat.


Să auzim numai de bine !

P.S. - postez mai jos două linkuri utile, cred eu în înțelegerea problemei de față:
- primul se referă la atribuțiile legaler ale unui primar din Romînia :
- Iar al doilea se referă la nevoile de bază ale copiilor (două linkuri în continuarea aceluiași articol):
- http://www.7p.ro/default.aspx?PageID=1531




* Pentru că ideea de bun simț nu e a mea și nu-i a voastră, Ci a strămoșilor mei, Și a strămoșilor - strămoșilor mei, Din veacul vecilor !...