Ghid de orientare în imaginarea unei Lumi a Bunului Simţ

Dragi prieteni,
Încă o dată vă mulţumesc pentru interesul de care daţi dovadă prin ajutorul dat şi efortul depus în a pune pietrele de temelie la clădirea unor noi principii de relaţionare între oameni.
Multe dintre aceste percepte ne vin de demult, transmise pe cale orală, din tată în fiu şi din generaţie în generaţie. Deci nu va trebui să inventăm mai nimic. Le-am învăţat cu toţii „în primii şapte ani de acasă” dar pe care, din păcate, mulţi dintre noi le-am uitat. Şi e păcat!

Bineînţeles că va fi nevoie să gândim şi reguli noi, în concordanţă cu stadiul actual de dezvoltare tehnologică şi urbanistică, să adaptăm unele reguli şi să eliminăm cu discernământ altele, care nu mai sunt aplicabile.

„Verbal volant, Scripta manent”… Sunt bune învăţăturile de acasă, dar trebuie să ne asigurăm că ele nu ne vor fi alterate de valurile vieţii şi atunci am considerat că cel mai potrivit ar fi ca ele să rămână scrise, o dată pentru totdeauna. E păcat, întrucât pe aceste principii sănătoase s-a clădit lumea din cele mai vechi timpuri şi aceste principii au făcut ca omenirea să dăinuie până în zilele noastre. Nu spun că aceste reguli s-au respectat întru totul şi de către toată lumea, dar ele au constituit o constantă generalizată de comportament social de-a lungul timpului şi dacă ele ne-au purtat până aici, ar fi cazul să ni le reamintim şi să le repunem pe tapet, azi, într-o lume în care suntem îndemnaţi şi tentaţi la tot pasul să uităm de toţi şi de toate şi să călcăm pe cadavre, ca regulă primordială a succesului în viaţă.

Vom acționa: „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi”!

La punerea în practică a acestei opere, se acceptă cu bucurie contribuţia tuturor celor care sunt în stare să emită o frază care să conţină o idee, un principiu: tineri şi bătrâni, orăşeni sau ţărani, oameni din toate categoriile sociale, muncitori, agricultori, intelectuali; fiecare poate contribui cu reguli de bun simţ din zona de activitate din care provine.
Cu o singură condiţie: Să fie cetăţeni ai „Terrei” – să fie deci, „pământeni”.

(Pentru regulile de convieţuire în spaţiu, vom scrie un tratat separat!...”)

Regulile de convieţuire pot fi de diverse tipuri: de la cele scrise, adunate în legi, regulamente şi coduri, până la cele transmise oral din generaţie în generaţie, reprezentate de tradiţiile şi obiceiurile locului (sau “ale pământului”).
“Câte bordeie, atâtea obiceie”- se spunea cândva. Tradus în limbajul zilelor noastre, asta ar însemna că fiecare ţară are legile ei; fiecare regiune are tradiţiile ei; fiecare localitate are cutumele ei şi că fiecare familie îşi păstrează obiceiurile sale.

Bunul simţ s-ar putea defini ca fiind atitudinea de a respecta regulile de convieţuire, gândite pe principiul:

"Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!"La încălcarea unei reguli de bun simţ, faci pe cineva să sufere, îl jigneşti, îl deranjezi, ii creezi o stare de disconfort.
Nu am găsit nicăieri o definiţie a bunului simţ. Şi asta, probabil, pentru că bunul simţ este un concept prea vast pentru a putea fi enunţat în mod clar şi concis.
De-a lungul evoluţiei sale, societatea umană a stabilit o serie de reguli absolut necesare pentru o bună convieţuire între membrii săi. Aceste reguli au fost şi sunt modificate şi adaptate periodic în funcţie de stadiul de evoluţie al societăţii.Bunul Simț ne cere să ne trăim frumos viața, fără ca prin asta să o facem urâtă pe a altuia!De asemenea, nu vă preocupaţi să încadraţi o anumită regulă într-un anumit capitol, decât dacă sunteţi sigur că aţi încadrat-o corect. Ne vom sfătui împreună în acest sens, pentru a face această repartizare. Nu vă preocupaţi nici dacă nu aţi văzut încă deschis un capitol în care s-ar putea încadra ideea, regula sau principiul dumneavoastră. Vom deschide câte un capitol nou, pentru fiecare tip, plecând de la un set de reguli cu caracter general, continuând cu “Regulile Bunului Simţ în Familie”, cu cele din şcoală, din mijloacele de transport în comun şi personale, de bunul simţ în trafic, de bunul simţ la locul de muncă, din timpul întrunirilor publice, a regulilor de comportament dintr-un sat, din cartier, din oraş, din bloc, din diverse alte locuri publice şi în general de peste tot unde pot veni în contact două sau mai multe persoane, etc… Nu vă fie teamă sau ruşine să vă exprimaţi. Important e conţinutul, ideea în sine, principiul. Spuneţi-l aşa cum vă vine, din inimă şi cu prietenie, fără să vă preocupaţi de formă. După ce vom înţelege despre ce e vorba, vom găsi împreună cea mai potrivită, mai clară şi mai eficientă formă de exprimare finală. Și dacă nu vă vine nimic în cap, nu vă sfiiți să vă întrebați părinții, unchii, mătușile și bunicii. O să fiți uimiți de tezaurul ascuns în mintea și în sufletul lor și veți crește negreșit în ochii lor.

Bunul simţ ne cere ca în orice situaţie să ne comportăm cu respect, față de noi înşine, față de toţi cei din jur, față de natură şi de mediu, față de tot ceea ce înseamnă viaţă şi suport al vieţii.

Bunul simţ înseamnă compasiune,

Bunul simţ înseamnă bună înţelegere,

Bunul simţ înseamnă altruism,

Bunul simţ înseamnă grijă pentru viitor, prin acţiune în prezent.

Bunul simţ înseamnă conștiință, acea parte a memoriei care păstrează înregistrările faptelor noastre, fie ele bune sau rele.

Cel mai greu o să ne fie cu stabilirea şi mai ales impunerea unui set de reguli ale bunului simţ în politică!... Şi cred că şi în afaceri! A încerca să stabileşti nişte reguli de bun simţ în aceste domenii, este o provocare imensă! Şi asta datorită faptului că sunt două domenii ale activităţilor umane în care concurenţa se află la cote maxime: „sunt care pe care”, pentru că plus la tine înseamnă minus la mine!

Bine, o să-mi spuneţi, păi atunci sportivii ar trebui să se omoare între ei, dacă se iau după explicaţia asta. Aveţi dreptate, numai că în timp ce sportivii au inventat termenul de "Fair Play", protagoniştii din celelalte două domenii au „scornit” principiul: "Scopul scuză mijloacele"!...

Va fi un volum enorm de muncă dar atunci când vom da “bun de tipar” satisfacţia va fi enormă.

Prin această acţiune, iniţiem practic o “colectă publică” de reguli, pe care noi să o clasificăm, să o sintetizăm şi să o sistematizăm pe capitole, în funcţie de domeniile de aplicabilitate şi de activitate, astfel încât la urmă să avem o adevărată “Enciclopedie a Bunului Simţ”.

Întrucât ne dorim a concepe Codul Bunului Simţ (CBS), aşa după cum am spus, cu valabilitate socială generalizată, scopul nostru este ca acesta să fie acceptat şi de cetăţenii de religii şi confesiuni diferite, şi chiar de către atei, mulţi la număr dealtfel, care s-ar putea simţi excluşi sau ofensaţi de anumite interpretări teologice care ar înclina către o anumite religie.

În consecinţă, ne vom feri să-i dăm un aspect religios.
De asta se ocupă foarte bine şi eficient, fiecare biserică din fiecare cult religios, în parte, fiecare ţinând cont de doctrina teologică proprie.

Atunci când vă gândiţi la o regulă nouă, sau când încercaţi să vă amintiţi una, reactivând-o din subconştient, luaţi în considerare dorinţa voastră de a trăi într-o lume mai bună şi mai civilizată, într-o lume a respectului reciproc.
Scrieţi cu gândul la lumea în care v-aţi dori să vă creşteţi copiii şi nepoţii.
Şi dacă se spune că „Dormim aşa cum ne aşternem”, atunci haideţi să ne aşternem pe hârtie, toate dorinţele noastre de mai bine în planul relaţiilor interumane din societatea în care trăim!