Drumul spre iad

– sau delirul de omnipotență al unui tânăr parvenit -

de Remus Constantin Raclău

Bună ziua, oameni !

     Ați auzit cu toții de pe net și din presă de situația românilor plecați în Germania la fermele de cules sparanghel. Pe această temă am urmărit și un filmuleţ făcut de un personaj monden care se prezintă a fi un speaker motivațional, filmuleț care se potrivește ca nuca-n perete cu realitatea.

     Voi comenta această producție video care analizează la rândul lui filmulețul făcut de românii de la o fermă din Germania și pe care îl voi posta la sfârșitul acestui articol.

     În cazul meu, pe măsură ce video-ul de care fac vorbire mi se derula pe ecranul computerului, îmi veneau în minte fel de fel de senzaţii, impulsuri, trăiri și frânturi de idei (doar frânturi - pentru că video-ul se derula în continuare și ideile nu prea aveau timp să se cristalizeze) și pe care o să vi le prezint în cele ce urmează ...

     Când mi-am dat seama ”unde bate” autorul discursului din filmuleț, primul lucru care mi-a venit în minte au fost versurile primei strofe a poeziei ”Odă Proștilor” de Ion Pribeagu :

”Cu prostul neșcolarizat,

Te lupți puțin și ai scăpat,

Dar duci o luptă infernală,

Cu prostul care are școală” !...

     Apoi, după ce l-am terminat de vizualizat, am dat o căutare pe net cu numele autorului și ... surpriză: epigrama (aceasta strofă circula și sub forma de epigramă, în variante ușor diverse dar identice în esență) nu i se potrivește !

     Deloc !... Pentru că ”omulețul” nu are școală ! Cel puțin nu în sensul popular al accepțiunii termenului de ”om cu școală”...

Adică..., stai !...

Băi, ești prost ?...

Fii atent ce chestie: ”Omulețul nu are școală” în sens de studii superioare, dar are o școală în care ... predă !!!...

     Fain și capitalismul ăsta câteodată!

Aprofundând subiectul realizez că, în esență, ”omulețul” nu este nici prost și nici rău intenționat !

Ba dimpotrivă !

Dovada? Luați de-aici :

https://elitaromaniei.ro/adrian-niculescu-antreprenorul-roman-care-schimba-mentalitati/#top

Deci ... omul e ok !...

     Adică, e ok ca om ! Și ..., om fiind, are dreptul să mai și greșească :

”Errare humanum est”,

”a comite erori e omenește” - însă, atenție, pentru că Seneca își continuă aforismul, atașându-i o condiționalitate dură:

”perseverare autem diabolicum”

”a persevera însă în eroare (din mândrie sau aroganță, fără a învăța nimic din erorile tale) este un act diabolic”, cu atât mai mult atunci când eroarea provine dintr-un interes personal ...

     Să o luăm sistematic, în zece puncte ...

1.

     Filmul începe printr-o ironie: agricultorii aflaţi în dificultate în Germania sunt asemuiți unor maneliști, care s-au spart toată viața lor în figuri, așa că ... acum merită să muncească din greu și să sufere (”metafora” asta ține 15 secunde );

2.

     De la secunda 15 înainte, omulețul se autopromovează la rang de clarvăzător sau vizionar, prezentând un filmuleț de-al său, de acum doi ani .

     Chestia este ca omulețul este într-adevăr destul de abil, dar doar pentru un auditoriu superficial, asupra căruia, da, poate face impresie – și căruia îi toarnă frânturi de adevăr, amestecate cu falsități frapante, spre a-și trage spuza pe turta lui, transmițându-i în subliminal invitația :

”Veniți, bă, să vă înscrieți la cursurile mele, că dacă nu, o să ajungeți niște căcați în viață !”

     Da!... Ați înțeles bine: omul s-a specializat in ”hair-stylism” adică e frizer-coafor, are succes și s-a hotărât să își împărtășească succesul cu semenii săi, deschizând o școală de frizerie-coafură-manichiură, și face totul ca să își atragă cursanți ! Bravo lui !

     Băi ..., ce să zic? Nu-i prost omul! Că una e să tunzi un om sau să coafezi o femeie și alta e să ții cursuri despre asta ! E mult mai eficient: de tuns sau coafat nu poți tunde sau coafa decât câte unul, sau una odată. Cursul în schimb, poți să îl ții la cât de mulți, și cu cât ai mai mulți, cu atât mai eficient se cheamă că îți folosesți timpul din punct de vedere financiar !...

     Mda!... Isteț dar nu și suficient de inteligent pentru persoanele obișnuite să aprofundeze ceea ce văd și aud ... Deci ..., a fi ospătar, ”nu te diferențiază față de restul” turmei, dar în aceeași frază susține că cică ”zidarul nu e de duzină”! V-aş spune și de unde i se trage năstruşnicia asta, dar m-aș lungi prea mult ... Și nici măcar nu-și dă seama ! Îl las așa !...

     Se referă desigur la meseriile în a căror practică e necesar și apreciat pe măsură spiritul creativ, și care în viziunea dumnealui sunt superioare acelor meserii a caror practică necesită o plictisitoare repetitivitate, de rutină, și care tot în concepția domniei sale sunt meserii de duzină, pe care le poate face oricine, fără prea multă bătaie de cap adică, fără prea mult studiu și pregătire ...

     Sunt multe de spus și asupra acestei erori de perceptie și înțelegere a importanței diviziunii sociale a muncii, de care are parte omulețul – viața, civilizația și societatea în care trăim, necesită în aceeași măsură, atât munci creative, cât și pe cele de rutină, precum și altele legate de cercetare, sănătate, etc ..., fără de care o societate nu numai că nu progresează, dar nici nu este funcțională.

”Investiţi în educaţie”, zice omulețul!...

     Corect ! Dar nu în orice fel de educaţie: (subliminal – Investiţi în ceea ce vă ofer eu: ”mi-aş fi dorit să fi știut când am plecat afară ceea ce știu acum și ceea ce vă învăț și pe voi”!

Asta până la minutul 1,25 ...

     De fapt, de acum înainte o să fac referire la minutele rămase din filmuleţ, căci așa e setat filmul – să îți arate cât mai este, nu și cât ai văzut !

3.

     De la min 10 (numărătoare contrară) omulețul ne prezintă tema zilei: materialul cu românii revoltaţi (și se pare că pe bună dreptate) de condițiile în care sunt nevoiți să lucreze în Germania, ... și ne invită să îl asistăm la o ”disecție”, cum o numește el, a ”materialului” .

4.

     În film, apare un lucrător agricol, care prezintă, așa cum se pricepe și el (nefiind speaker motivațional și nici purtător de cuvânt calificat prin studii de jurnalism sau de sociologie) situația în care se află, împreună cu un anumit număr de conaționali, aduși la muncă în Germania, în vreme de pandemie și carantină, prin intermediul unor firme de intermediere din România.

     Lucrătorul din film spune: ”Suntem asupriți!”,

iar ”Leul” răspunde - spun ”Leul” pentru că așa se autocaracterizează domnul Adrian – ca fiind un leu (în viață și în afaceri!):

     ”Da, te cred !... Da’ și noi, de doi ani de zile vorbim la pereți!” (adică tot vă spunem – traducere din subliminal: ”veniți, bă, să vă înscrieți la cursurile mele, că dacă nu o să ajungeți niște căcați în viață!) ”Ok!... Dar hai să mergem mai departe!”

5.

     Și lucrătorul continuă, în numele conaționalilor săi aflați în aceeași situație, exprimându-și amarul de a se simți înșelatâți: una li s-a spus la racolare, și alta au găsit ”pe teren”..., prezentând în detaliu abuzurile și minciunile cărora le-au căzut victime ... asta până la min 9 (pe numărătoare inversă).

* Aici trebuie să fac precizarea că este vorba despre O situație, dintr-UNA dintre fermele din Germania si nu despre toate, o situație insulară (atât știm, pentru că doar de aici s-au publicat ”știrile” - deloc bune, cunoscut fiind faptul că acolo unde treaba merge bine și normal, lumea își vede de treabă și nu cheamă presa !), fermă condusă de un director polonez, asistat de ... o româncă (!!!) - personaje, care pentru a se evidenția în fața patronilor, rup cu dinții din angajați - de unde se adeverește pentru a nu-știu-câta-oară, că ... ”mai răi câinii, ca stăpânii”!...     Asta ca să fie clar despre ce vorbim 

     - ”Leul” rezuma scurt și răspunde (”plin de compasiune”): ”Nu e nimic ieșit din comun!”

Serioooos? Nu e nimic ieșit din comun să ți se spună că intri în carantină, dar să nu ți se spună că ai să faci carantina muncind? Așa o fi, Leule, dacă zici dumneata !...

6.

     Până la min 8,15 lucrătorul continua să prezinte situația de fapt, cu noi detalii, și să acuze faptul că se simt vânduți ca sclavi...

     - ”Leul” răspunde (fluturându-şi ceasul cu brățara de aur!): ”Bă băiatule (lăsăm la o parte faptul că din voce lucrătorul pare mult mai în vârsta decât ”leul”) când eu încă de acum doi ani vorbeam, și îndemnam și sfătuiam oamenii (să vină să facă cursurile la el, desigur !) voi unde eraţi? La ce ascultați voi ? Mi-a spus mie un profesor (halal de el, profesor!) că în viață, atunci când ești jos, nu prezinți interes, (Vai, Doamne!!! Mai ai mulți din ăștia prin grădina Ta?) așadar, vei fi tratat ca ultimul om !...” (min 7,46)

     Întrebarea de mai sus mai comportă un aspect, care ar fi nostim, dacă nu ar fi trist prin absurdul lui: omulețul se crede ”realmente” atât de înțelept, de valoros, de cunoscut și de faimos, încât până și ultima băbuță, până și ultimul calic, din cel mai îndepărtat colț de țară, ar fi trebuit să audă de el și să vină în genunchi să îl roage să-l primească la cursurile sale de iluminare profesională!...

     Lăsăm deoparte faptul că pentru a fi cunoscut de toată lumea e necesar ca toată lumea să aibă acces la internet, să și-l permită, și să mai și știe să îl folosească ! Dar, deh!... Unii crede că ajunge să pocnești din dej’te ca să te știe lumea !...

7.

     Ia cuvântul, la telefon și o lucrătoare, care continuă pe aceeași lungime de undă ca și lucrătorul care a vorbit înaintea dumneaei...

     Conform acesteia, la recrutare, lucrătorilor li s-au prezentat o serie întreagă de condiții avantajoase și un salariu atractiv. La sosirea în Germania, oamenilor li s-au reținut cărțile de identitate, însă nu li s-au dat să semneze niciun fel de contract, salarizarea efectivă fiind cu totul alta, iar condițiile de cazare, masă și mai ales cele legate de utilitățile care asigură igiena, lăsau mult de dorit, față de așteptări și promisiuni...

     În plus, vorbitoarea afirma că ar fi supuși unui șantaj continuu și unor amenințări permanente cu sancţiuni, cu tăierea hranei și cu trimiterea acasă! Au fost amenințați că dacă nu le convin condițiile de muncă, salarizare, masă și cazare, și vor refuza să iasă la muncă, nu-și vor vedea înapoi cărțile de identitate decât dacă își vor achita imediat cheltuielile de aducere în Germania – 300 Euro de persoană ...

     Adică, cum să pleci, fără cartea de identitate sau pașaport? Și mai ales cum să pleci dacă toate serviciile de transport sunt suspendate din cauza pandemiei ?...

Deci, nu tu condiții, nu tu bani, nu tu documente ... Ia și plecă dacă-ți dă mâna !...

     - ”Leul” reacționează: ”Știu că o să-mi săriţi în cap (asta se cheamă cinism și ipocrizie!), ... da’ de doi ani de zile 50% din materialele mele au conţinut avertizări, sfaturi ... Știți cum gândește un sărac, realmente? Vă spun că așa am gândit și eu: ”Când ești sărac, ești un căcat al societăţii” (!!!) și repetă asta, ca să ne intre bine în cap, subliniind cu gesturi largi de dom profesor: ”Realmente un căcat al societății !... Nu te bagă nimeni în seamă. De ce ? Pentru că nu prezinți interes pentru nimeni. Tu nu oferi nimic. Ești zero ... Aaa!... Te pune să faci aia, ailaltă, dar te tratează ..., cu umilire. Pentru că ești nimeni! Un căcat, realmente un căcat în societate, asta eşti!...”

     (și ce mândru e omulețu’ de cuvântul ăsta ”realmente”! Pe care îl repetă ca pe o mantră, el - fost căcat - actualmente deţinător al adevărului absolut și al cheii succesului în viață !)

     Și ”Leul” continuă: ”Deci din momentul în care tu nu prezinți interes în societate ..., pe fruntea ta scrie (din nou cu gesturi superior-demonstrative) Un căcat de om care nu prezintă interes în societate (asta dacă ai fruntea suficient de largă – dacă nu scrie cât încape, probabil!), faci ceva, sau rămâi un căcat!... Eu n-am vrut să-mi scrie pe frunte ”un căcat al societăţii” - până la min 6,05 !

8.

     Lucrătorul continuă spunând că se lucrează în medie 14 ore pe zi, după care se poate întâmpla uneori să stai la coadă la duș sau la WC chiar și până la 2-3 dimineața, pentru că băile sunt într-un număr complet neadaptat la numărul total de lucrători și cum lucrezi în câmp, te umpli de praf, și nu poți să te bagi în pat așa. După care trebuie să reîncepi la ora 7! Și dacă efectiv nu mai poți, și soliciți timp ca să-ți revii, te sancţionează cu amendă ...

     - La care ”Leul” răspunde: ”Bă, știi ce nu înțeleg eu (asta se vede clar!), unde e sclavia ? Despre ce sclavie vorbim? Eu n-am văzut soldaţi să stea cu puştile la tâmplele lor” (cu aceleași gesturi de om fără inhibiţii și aș zice și fără pudoare)...

Și fiți atenți cum pune măria să ”Regele Junglei” problema:

     - ”Leul”: ”Deci toți oamenii ăștia (mare minune că și-a amintit de statutul lor de om, dar se vede traba ca doar și-a amintit, căci de înțeles nu da dovadă că ar și înțelege ce presupune statutul de fiinţa umană), toți românii care primesc un astfel de comportament, au plecat de bunăvoie! Și atunci ce i-a forțat să îndure un astfel de comportament?” (min 5,28)

     Se vede că trebuie să-i repet omulețului cele afirmate mai sus: Băi Leule! Adică, cum să pleci, bă, fără cartea de identitate sau pașaport? Și mai ales cum să pleci dacă toate serviciile de transport sunt suspendate din cauza pandemiei ?...

     Deci, nu tu condiții, nu tu bani, nu tu documente ... Ia și plecă dacă-ți dă mâna !...

În filmarea ajunsă pe net se vede cum oamenii solicită să plece și să fie trimiși înapoi, iar translatoarea cu limbă de român (dar cam atât) le cere, în numele patronului și al directorului, banii de transport ca să aibă înapoi documentele ...

     - ”Leul”: ”Că și eu am trecut prin ce au trecut ei (oamenii încă mai trec, pentru că criza conflictului de muncă nu e deloc rezolvată, încă mai trec, dar la el nu contează, cum nu contează multe alte ”detalii”, asta e ..., atât poate omul să scoată la o ”disecție”!), dar nu m-am plâns și nu am dat vina pe stat, sau pe guvern sau pe mai știu eu ce!... Eu am început să vorbesc despre chestiile astea după ce m-am realizat, și-am încercat ca să-i sfătuiesc, dar ei ... unde au ascultat? Unde ați ascultat ”dragi” români?” (min 5,11)

     V-am spus: Omulețul se crede extrem de cunoscut și de valoros, și doar proștii și leneșii nu apelează la serviciile școlii sale de frizeri ...

     Chiar !... Oare cum o arăta o lume în care nu ar exista alți meseriași în afară de frizeri, coafori și manichiuriste, și calificați cu toții numai prin cursuri la școala lui !...

Tare întrebarea asta , nu ? Oare cine le-ar mai produce foarfecii, sau oglinzile, sau scaunele, sau ..., ?...

9.

     Lucrătoarea preia din nou telefonul și prezintă condiţiile igienico-sanitare precare și absolut ne-adaptate numărului de lucrători, subliniez – și asta în condiții de pandemie mondială (!!!), în cea mai dezvoltată și considerată cea mai civilizată societate din Europa – Germania ! (min 4,42)

     - ”Leul” combate din nou de pe tronul său de rege: ”Pe deoparte e trist, dar oamenii ăștia plătesc în momentul de față inconştiența și toate deconectările (???) pe care le-au avut în tinerețe! Dar ce-au făcut ei în tinerețe? Pentru că eu când spuneam – Băi, tinerețea este pentru planul profesional, trebuie să devii bun în ceva, ce-au făcut, bă, ei ? Foarte mulți poate au luat în râs, poate că au mers pe mentalitatea aia că o viață ai și trebuie să o trăiești ..., păi iată, iată ce înseamnă să îți iroseşti timpul în tinerețe: plătești mai târziu !”

     Şi-apoi, în fața unei audiențe aproape exclusiv feminine, omulețul cu gleznele goale între blugi și teniși, se lansează într-o descriere în care se autoprezintă ca un adevărat erou al muncii capitaliste...

     - ”Leul”: ”De 7-8 ani de zile, oamenii ăștia muncesc afară. În primul rând eu m-aș întreba: Ce-au făcut cu banii? Şi-apoi repeta încruntat pe ton răstit, privind plin de obidă în ... camera de luat vederi: ”Dragii mei, ce-ați făcut cu banii?”

     (Da’ ci ti freacâ pi tini, uăi, ci-o făcut lumea cu banii lor? Ai?... Ci ti freacâ?... Cu ci drept întrebi tu lumea di banii lor? Ci țîi ț-o cerut cariva cont di asta? Di ci-ai făcut tu cu banii tăi?... Ete-teee !... O făcut șî ii ci-or avut nevoi șî ci i-o dus mintea, ai prișeput?...)

     După care continuă pe același ton arogant, nesimțit și dispreţuitor, țintuind privitorul cu degetul coborât de deasupra capului:

     - ”LEUL” - ”Mulți boi dintre voi, incapabili, ca voi, că de aia trăim noi așa cum trăim, o să lăsați mesaje acum ... (urmează o seamă de cuvinte porcoase, deci subconştientul îl informează corect despre percepţia și impactul cuvintelor sale în mintea privitorilor, dar nu-i pasă; nasul lui e mult prea sus ca să poată fi atins, nici dacă am folosi o prăjină) ... că am trimis la famili, că se sacrifică, nu-ş ce! Buuun !... (profesor, dom-le pro-fe-sor ! Dacă v-am spus !...)

     Să zicem că-i așa! Şi-atunci, boilor, când făceam materiale și spuneam: nu faceți copii la 19-20 de ani, că șansele să-i abandonați sunt uriașe! O să-i părăsiți, o să ajungeți să vă bateţi nevestele de la lipsuri, și de aia zic: noi nu vorbim, de sclavie aici, noi vorbim despre ”Factură” ... A venit nota de plată!... (min 2,51)...

... și iar se lansează într-o serie de acuzații privind viața privată a fiecăruia dintre noi, subliniind excese imaginare, prezente (probabil doar) în mintea lui, de golănaș calic de cartier periferic bucureştean (parvenit în mare consilier de nivel pandemic – global) prezentându-le ca fapte adevărate ce se încadrează în limitele inconştienței individuale care ar fi cauza falimentul omului în societate... 

     ”Eu cu asta mă lupt, cu prostia de a trăi în prezent cu reperele din trecut, legat și de copii și de familie, și că o viață ai și trebuie s-o trăiești, că nu fi disperat de bani, și așa mai departe” ! (min 2.12)

     Am scris LEUL cu majuscule ca sa subliniez contrastul dintre el – LEUL , și noi - boii, că n-a zis că mulți dintre noi sunt boi, ci ”mulți boi dintre voi”, ceea ce echivalează cu ”mulți dintre voi – boii”, făcând o generalizare de tip ”sunteți cu toții o apă si-un pământ” ...

     - ”LEUL” - deci în perioada stabilă, dacă tu ești un bou, și un idiot, un... un ..., ruomân snob, că noi suntem cei mai snobi de pe planetă (zise domnul cu ceas de aur și gleznele goale), îți vei bate joc (de cine?) în perioadele bune, pe concedii, (gesturi largi ondulându-şi tot corpul) pe alea, alea, (și din nou o serie de gesturi specific ”măreției” manelistice, de unde-și trage omulețul seva!)..., şi-acum să spele în căcat la un container câte 300 dă inși..., (min 1,50) da’ ăștia, sunt mii care trec prin asta !

     Nu săriți la gâtul meu! Tot ceea ce am scris cu albastru e transcris din filmuleț, identic și întocmai cu vorbele Măriei Sale...

10.

     -”Leul” - ”Nu mai numiți voi sclavie (ce anume?...). Oamenii ăștia de ce îndură? Îndură pentru că oamenii ăștia nu știu să facă nimic!”

     Să mori tu?...Ai stat tu de vorbă cu fiecare în parte și ai ajuns tu cel priceput la toate, la concluzia că ”ăștia” nu știu să facă nimic?

Vai de capul tău !...

     -”Leul” - Ei sunt doar niște oameni care ..., sunt aruncați, (aceleași gesturi care subliniază ”măreția” și importanța vorbitorului) pentru că ei reprezintă ..., forța brută: la strâns, la ..., deci ei nu se diferențiază cu nimic, ei nu au o meserie la bază.” (min 1,22)

     L-aș întreba multe pe ”LEUL” ăsta, dar las plăcerea asta domniilor voastre... Spre exemplu, e o vorbă din bătrâni, din trecutul care nu-i place ”Leului”, care zice așa: ”Dacă n-ar fi ”proștii” (oamenii ăia cu care reprezintă pentru unii forța brută), ”deștepții” ar muri de foame!”cu ghilimelele bine puse la locul lor, spre a sublinia vorbirea la modul figurat ...

     - ”Leul” - ”Oamenii ăștia sunt muncitori ... necalificați ..., despre asta e vorba! (o să observați în filmuleț pauzele din vorbire, făcute pentru a sublinia - sincer inconștient - importanța propriei persoane și disprețul pentru toți ceilalți care nu vin plătească (sic) cursuri la dumnealui!).

     - ”Leul” - ”Eu când am spus oamenilor: Băi, când ești sărac, oamenii te privesc ca pe un căcat al societății..., ai scris pe frunte, adică când tu nu ești bun de nimic !”

După care începe iar să se stropșească la privitori:

     - ”Leul” - ”De doi ani de zile promovez chestia asta, avertizez! De ce? Pentru că oamenii au văzut pe fruntea mea (și ne arată și unde, ca nu cumva să nu știm noi - boii, unde își ţine dumnealui - leul fruntea) ”un căcat al societății”!...

     Hopaaa! Oare cum se cheamă că ești atunci când te contrazici total și fragrant la o distanță de doar câteva fraze?

     Păi, băi, nene, ești și tu sau nu ești - ”un căcat al societății” ?

Hotărăște-te ! Pentru tine, zic, că noi deja ne-am cam dat seama de mult. Nu degeaba am scris peste tot ”Leul” - între ghilimele !...

     - ”Leul” -Doar că eu nu m-am victimizat ! Nu am stat săăă : ”statu-i de vină!” (pocnind o dată din degete a promptitudine) ”Ăștia de la guvernare! Ăăăă, ăla..., X, Y, Z!...”

     ”Nu!... Eu am înțeles, și am început să muncesc, și abia când am reușit, am început să avertizez oamenii !”...

     ”A!... Acum, înainte să pun materialul (pe net, vă dați seama ce favoare ne-a făcut???) și să discutăm pe baza lui, eu susțin: Eu nu văd sclavagism, eu nu văd sclavie prin ceea ce trăiesc oamenii, românii din străinătate (și iar ne bagă pe toți în aceeași oală, cu nefericiții care au luat țeapă în Germania – lărgind tirul delirului său la întreaga diasporă, fără discernământ și deosebire, țintuindu-ne din nou cu degetul spre cameră de sus în jos, ridicându-se chiar de pe scaun, luat de valul de măreție care îl animă și îl înflăcărează) ei plătesc acum pentru inconștiență și pentru prostie!”

     ”Despre asta este voirba, vorbim despre niște oameni care au fost visători, care au fugit de realitate ! Realitatea este aceasta, și nu doar în societatea românească (Ohoooo! Băiatu se visează un fel de Guru mondial!!!) - ”Respectul se oferă în funcție de ceea ce oferi!”

     Ultima frază probabil ca i-a fost transmisă de faimosul lui profesor de capitalism cinic și ipocrit, care i-a schimbat viața...

     Pentru că, dacă din punct de vedere afaceristic și motivațional (o altă găselniță capitalistică, care a înțeles că oamenii trebuiesc motivați – adică împinși de la spate cu îndemnuri și promisiuni de mai bine în plan personal, fraza - ”Respectul se oferă în funcție de ceea ce oferi!” - își găsește o ... motivație, din punct de vedere uman e o de un cinism feroce:

     Omul nu mai merită respect pentru calitatea sa de ființă umană, ci doar pentru ceea ce se poate obține de la el !...

     Și citind toate cele de mai sus - în care vezi că un om cu intenții declarate bune, nu se poate abține să nu cadă în păcatul trufiei - nu se poate să nu te gândești, că încă o dată se adeverește zicala conform căreia ...

”Drumul spre iad e pavat cu bune intenții” !...

     Și zice dumnealui, ”Leul”, că datorează toată această devenire a lui, de la un ”căcat al societății” la profesor care arată ”calea” - unica cale (cacofonie voită), celor dispuși să se transforme, unui profesor care la iluminat !
     Halal profesor!...

Iar rezultatul se vede: La așa monstruozitate de ”profesor”, așa monstruozitate de elev!

...

La final vă invit să priviți în persoană scurtul filmuleț care a provocat acest articol, ca să vedeți că nu vă mint, și vorba omulețului - dezbateți :

https://www.facebook.com/SpeakerMotivational/videos/165970281345627/?t=0

* Pentru că ideea de bun simț nu e a mea și nu-i a voastră, Ci a strămoșilor mei, Și a strămoșilor - strămoșilor mei, Din veacul vecilor !...