Sacrificii

    Circula un banc pe vremea lui Ceauşescu, pentru care se zice că unii ar fi făcut chiar şi puşcărie:

    “Se povesteşte că un tătic voia să-şi cumpere “Trabant” (care nu ştiţi ce-i aia, daţi “search” pe Google, cu foto!).

     Şi cum unica bancă C.E.C.-ul nu acorda credite, trebuia să facă omul sacrificii enorme ca să strângă bani pentru orişice. Aşa că omul nostru se zgârcea de la toate cele.

    Şi când copilul îi cerea:

-      Tată vreau şi eu o ciocolată ! acesta îi răspundea:

-      Lasă, fiule, că o să ne luăm Trabant.

-      Tată, vreau bomboane!

-      Lasă, fiule, că o să ne luăm Trabant.

-      Tată, vreau halva!

-      Mai rabdă, fiule, că o să ne luăm Trabant.

    Şi azi aşa, mâine aşa, până când, după vreo câteva luni de aşteptare, în cele din urmă, fiul îşi luă inima în dinţi:

-      Tată, vreau pâine cu marmeladă!

     Şi când tatăl îi răspunse ca de obicei:

-      Lasă, fiule, că o să ne luăm Trabant.

Fiul îi răspunse:

-      Auzi, tată, da’ când ne dai şi nouă pâine cu Trabant?...

* Puteți prelua și transmite textul de față cu rugămintea de a preciza sursa și autorul. Vă mulțumesc pentru interes și înțelegere! Cu stimă - Remus Constantin Raclău * Dacă vreți să fiți informat în timp util atunci când apar postări noi pe acest blog, completați adresa dvs de e-mail în dreapta sus, în ferestruica ”Urmărește prin e-mail” și apoi dați click pe ”Submit”. Nimeni nu va vedea adresa dvs, ea fiind utilă doar robotului de pe Blogger, care va trimite automat o înștiințare pe adresa dvs de e-mail ori de câte ori apar postări noi. - Dacă credeți că merită, recomandați această lectură și prietenilor dumneavoastră, după binecunoscutul model: "CITEŞTE şi DĂ-L MAI DEPARTE"